Cu totii am auzit de Casa Poporului, nu-i asa? Inca din clasele primare, am invatat ca este una din cele mai importante monumente arhitecturale pe care le-a avut Romania in secolul XX, astazi, fiind cunoscuta sub numele de Palatul Parlamentului din Bucuresti.
Si totusi, cati stim ca Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume, intrând de trei ori în cartea recordurilor.
Construirea Palatului Parlamentului a început în anul 1983, sub ceremonia așezării pietrei fundamentale având loc la data de 25 iunie 1984. Clădirea are o suprafață desfășurată de 330.000 m², înscriindu-se în "Cartea Recordurilor" la capitolul "Clădiri Administrative", pe locul 2 în lume după clădirea Pentagonului,
iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe
locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Pentru comparație se poate menționa că această clădire depășește cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt, și de aceea unele surse o caracterizează ca pe o construcție „faraonică”.
Început în timpul regimului comunist, (autointitulat „Epoca de Aur” a României și înlăturat în mod violent, prin Revoluția din 1989), așa-numitul Proiect București a fost un proiect ambițios al cuplului Ceaușescu început în anul 1978, ca o replică a orașului Phenian, capitala Coreei de Nord. Un proiect de sistematizare exista încă din anii '30 (din timpul lui Carol al II-lea) pentru zona Unirii - Dealul Arsenalului.
Resurse folosite pentru realizarea acestei impunătoare clădiri au fost: 1.000.000 m³ de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oțel, 20.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 m³ de esențe de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 m³ de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 m² de covoare, 3.500 m² de piele, toate aceste materiale fiind extrase sau produse in fabricile din Romania. La construcție au participat 200 arhitecți și aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi.
Pe verticală se disting trei registre, care corespund totodată și unor zone funcționale distincte. Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri,
peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două
parcări subterane, o sală de concerte.
Numele sălilor și saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese după 1989,
ele evocând evenimente importante din istoria poporului român sau
personalități cunoscute pe plan mondial. Majoritatea sunt legate de
aspirația românilor pentru Unire și de istoria parlamentarismului în
România.
Din 1994 în clădire funcționează Camera Deputaților, după ce sediul inițial al instituției, Palatul Camerei Deputaților, a fost donat de stat Bisericii Ortodoxe Române. Începând din 2004, aici se află și Senatul României, inițial fiind găzduit în fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român.
De asemenea, Palatul Parlamentului găzduiește în numeroasele sale săli
și saloane, o întreagă varietate de evenimente, expoziții sau întâlniri.
Pentru cei care doresc sa viziteze Palatul Parlamentului, o pot face de Ziua portilor deschise, organizat o data pe an, sau in fiecare sambata si duminica, cu o programare prealabila. Aceste vizite se fac contracost, si veti fi in permanenta insotiti de un ghid, care va face o prezentare a fiecarei locatii vizitate.
Atentie insa, acesti ghizi care insotesc grupurile de vizitatori, prezinta de obicei in limba engleza, franceza sau germana. Intrebati inainte de a va face programarea, in ce limba se va face prezentarea, nu de alta, dar nu toti suntem cunoscatori de limbi staine si mai ales terminologii ale acestor limbi.Va doresc o vizita cat mai placuta!
Lily
